|
|
| Delta
Dunarii
Dupa ce ocoleste muntii Macin din nordul Dobrogei, ramasita a batrinilor munti hercinici,
Dunarea se desface in trei brate principale: Chilia, Sulina si Sfantu
Gheorghe, prin care isi daruieste apele Marii Negre. Prin cele trei brate, Dunarea varsa in mare 6.000 mc apa pe
secunda, depunand anual o mare cantitate de aluviuni. Aici, intre cele trei brate se afla Delta, cel mai nou
pamant al Romaniei, care se naste si creste cu fiecare zi ce trece.
|
|
|
|
Prin compozitia sa si intrepatrunderea dintre pamint si ape, prin flora si fauna
sa, prin specificul ei, depaseste in interes celelalte delte din
Europa.
Principalii factori care au contribuit la formarea deltei sunt:
Dunarea, marea si puternicii curenti marini. La inceputul epocii
cuaternare,
Delta Dunarii nu exista. Plecata din Muntii Padurea
Neagra, Dunarea ajunsese abia la Portile de Fier, unde Carpatii
i-au zagaduit un timp apele. In lupta dintre apele involburate ale fluviului si stinca dura a
Carpatilor, Dunarea a iesit victorioasa. In epoca glaciara, ea ajunge sa se verse in mare, dar numai
printr-un singur brat. Asa ne-o descrie acum 2400 de ani si istoricul grec
Herodot. El spune ca, pe atunci, aici era un imens estuar, un golf al
marii, unde corabiile puteau sa acosteze in voie. Dar in decursul
vremii, golful a fost astupat datorita cordoanelor litorale care s-au format din malul si din materialul transportat de
Dunare.
Infatisarea actuala a Deltei nu mai seamana cu aceea de pe vremea lui
Herodot, Polibiu, Pliniu cel Batrin si a celorlalti istorici si geografi
antici, care au scris despre frumusetile locurilor unde Istrosul se
intalneste si se infrunta cu Marea Neagra. Fiindca aici, la gurile
Dunarii, se da si azi o lupta tenace intre fluviu si mare.
Intre bratele Sulina si Sfintu Gheorghe, delta inainteaza.in medie cu 4 m
anual. Delta este considerata de specialisti, pe drept cuvant, un
«imens laborator geologic si biologic», unde totul se afla in continua
prefacere.
Din suprafata ei de 434.000 ha, numai 65.000 ha reprezinta uscatul si aceasta nu in mod
exclusiv. Peste 80% din suprafata terenului Deltei este acoperit de ape. In timpul
inundatiilor, din suprafata uscatului mai raman doar 14.000 ha.
Peisaje dintre cele mai variate apar .inaintea calatorului:
grinduri, imense balti, intinderi mari de stuf, trestie si
plaur, dune de nisip la
Caraorman, paduri cu aspect ecuatorial la Letea, canale umbrite de salcii
batrine.
Pamanturile din apropierea Deltei sint locuri ce poarta urmele unor vechi
civilizatii: a cetatilor intemeiate de colonistii greci veniti din
Milet, a populatiei geto-dace, a stapinirii romane, a imperiului
bizantin.
Pe aici s-au perindat mari figuri ale lumii antice. Printre acestia Darius, regele persilor si Alexandru cel Mare, regele
Macedoniei, care la 335 i.e.n. i-a urmarit pe tribalii (traci) refugiati in insula Peuce
(situata in apropierea bratului Sfintu Gheorghe).
Multe asezari din Delta au dezvaluit si vestigii din epoca migratiei popoarelor sau din timpul ocupatiei turcesti care a durat pe aceste meleaguri din secolul al XV-lea pina in secolul al
XIX-lea.
Delta Dunarii prezinta azi o importanta deosebita in primul rind din punct de vedere economic. Apele sale contin mari cantitati de peste
(peste 60 de specii), printre care si sturionii, sursa mult cautatelor icre negre (caviar). Si daca pentru pescuitul individual stau la dispozitie lotcile
pitoresti, pescuitul organizat se face cu ambarcatiuni
moderne,motorizate.
Calatorind pe bratele Sulina si Sfantu Gheorghe, turistul va intilni numeroase slepuri
.indrcate cu stuf. Stuful acopera 300.000 ha din Suprafata
Deltei.
O curiozitate a deltei o formeaza batrinele paduri de stejar de pe grindurile Letea si
Caraorman. Laolalta cu stejarii, cresc salcia, plopul, frasinul,
ulmul, ciresul salbatic, alunul, hameiul si vita de vie.
Variata si luxurianta vegetatie de la Letea aminteste de padurile
ecuatoriale, caci plantele agatatoare si multicolore ce raspindesc un parfum suav se anina ca niste liane pe trunchiurile stejarilor si
plopilor, facand padurea de nepatruns. Padurea de la Letea este declarata monument al
naturii.
Delta este locul de intilnire al celor mai felurite pasari. In delta traiesc pasari sedentare
(permanente) ca vrabia, sticletele, florintele, stancuta si unele rate. O alta categorie o constituie pasarile de pasaj care, dupa o lunga
calatorie, poposesc in delta doar pentru citeva saptamini. Le gasim primavara si toamna :
fluierarii, berzele negre, rata cu coada ascutita si becatinele.
Delta Dunarii este vizitata si de oaspetii sezonieri care vin numai
vara, clocesc si scot pui, iar toamna parasesc aceste meleaguri pornind spre locuri mai calde - diferite specii de rate, lebada muta (Cygnus
olor), privighetorile, cormoranul (Phalacracorax carbo) si
pelicanii.
Toate soiurile de pasari dintre tropice si cercul polar trec pe
aici: cele de tip arctic, ca girlita mare (Anser albifrons) girlita mica
(Anser erytropus), gasca gulerata (Branta berniola), rata montana
(Nyroca marila) si altele; cele de tip siberian precum cufundacul polar
(Co!ymbus anticus), rata fluieratoare (Anes penelope), lebada cantatoare (Cygnus
cygnus), fluierarul negru (Tringa erythropus) etc. Nu lipsesc nici pasarile de tip mediteranean
(flamingoul), de tip tropical ca egreta mici, cormoranul pitic, rata cu
peruca, starcul purpuriu si stircul galben, si nici cele de tip
asiatic, ca egreta mare alba, rata cu ochi albi, cormoranul si
lopatarul. Dintre toate pasarile, pelicanul este cel ce da o nota aparte
deltei. Alaturi de califarul rosu si de cel alb, pelicanul face parte din speciile de tip
mongolic.
Primavara, Delta Dunarii traieste marele eveniment al reintoarcerii pasarilor
migratoare, printre care si pelicanii care sosesc la inceputul lunii
aprilie, de pe coastele Africii occidentale, de pe cursul Nilului
albastru, de pe malurile Golfului Persic si din sudul Rusiei. 0 recenta numaratoare a
pelicanilor' a permis sa se constate o crestere simtitoare a numarului de pelicani care populeaza Delta
Dunarii.
Faima pretiosului tezaur ornitologic din delta a depasit de mult granitele
Romaniei. Delta gazduieste peste 300 de specii de pasari. Pentru ocrotirea acestor
specii, Academia Romana a creat in Delta doua mari rezervatii pentru clocit de cite 25.000 ha. Tot aici au fost create cinci zone pentru repaosul pasarilor
migratoare, in diverse puncte speciale, cunoscute de pasari si cautate de catre acestea de fiecare data cand poposesc in
Delta.
Fauna deltei este foarte variata. Pe meleagurile acestea, intre
salcii, in stufaris si in padurile ei, traiesc si diverse
mamifere: mistreti, vidre, vulpi, pisici salbatice, hermine s.a. Se mai gasesc
iepuri, nevastuici si caini ennot, rar intilniti in Europa.
Vanatorii si pescarii amatori au la dispozitie cabane si case de
adapost.
Itinerare turistice in Delta Dunarii.
Nimic mai placut decat sa luneci pe Dunare, cand zorile abia
mijesc, cu o barca al carei cioc de pescarus foarfeca panza fara sfarsit a
apei. Apele canalelor se ramifica, se intretaie, purtandu-l pe turist pe drumurile lor
tainice, ca printr-un labirint. Adeseori calatorul e nevoit sa se strecoare pe inguste
coridoare, strajuite de stuf si papuris. lci, colo, apar tainice luminisuri de
apa, acoperite de nuferi gingasi, galbeni si albi. Pe langa
tarmuri, cresc crinul de balta si sageata apelor. In stufaris lucesc fructele argintii de
sovar. O simfonie de culori incanta privirea.
Cine doreste sa viziteze Delta Dunarii si sa o cunoasca in toata splendoarea
ei, poate ajunge aici pe apa, cu trenul sau cu avionul. Drumurile care duc spre delta
converg· spre orasul Tulcea, port si resedinta de judet. De aici se poate pleca spre oricare punct din Delta
Dunarii.
Pe calea apei, ruta cea mai frecventata e cea care pleaca din
Galati, trecind prin Isaccea, pina la Tulcea.
|
|
|
Pe calea ferata, ruta spre Tulcea trece prin Medgidia pentru vizitatorii veniti din restul
tarii, sau pleaca din Constanta pentru cei aflati pe litoral.
Pe calea aerului se foloseste ruta Bucuresti - Tulcea sau
Constanta- Tulcea.
Pe sosea exista posibilitatea de a ajunge la Tulcea fie pe ruta
Galati-Braila-Garvan-Isaccea-Somova- Tulcea (cu trecerea Dunarii in dreptul comunei 23 August), fie pe ruta Calarasi - Ostrov
(unde se traverseaza Dunarea) - Baneasa- Constanta- Tariverde- Mihai
Viteazul- BabadagTulcea fie, in sfarsit, pe DN 2, pe ruta
Constanta- Tariverde - Mihai Viteazul-Babadag-Tulcea. |
|
